Legea 221/2019 pentru prevenirea violentei psihologice in scoli

Legea 221/2019 pentru prevenirea violentei psihologice in scoli

De la 22 noiembrie 2019 a fost adoptată Legea 221/2019 pentru prevenirea violentei psihologice in scoli. Legea conține și alte modificări și completări pentru Legea 1/2011 a educației naționale. Însă, în mod special, această lege conține completări privitoare la comportamentul de tip bullying în unitățile de învățământ.

Ce este bullying?

Bullying reprezintă folosirea forței, constrângerii sau a amenințării în scopul de a abuza, de a domina agresiv sau de a intimida.

Comportamentul este deseori repetat. Un factor important este percepția atacatorului sau a celorlalți privind dezechilibrul psihic sau a puterii sociale. Acest dezechilibru face diferența dintre bullying și conflict.

Bullying este o formă de comportament agresiv caracterizat de următoarele trei criterii obligatorii:

1. intenție ostilă;
2. dezechilibru al puterii;
3. repetarea de-a lungul timpului.

Bullying este comportamentul agresiv intenționat, repetat cu scopul de a răni pe cineva în mod psihic, mental sau emoțional.

Bullying poate fi de tip individual, însă acest tip de comportament este întâlnit și sub forma unui grup care atacă o singură persoană. Acest tip de bullying este cunoscut drept mobbing. Un atacator principal poate avea mai mulți ”subordonați” care vor asista activ în activitățile acestuia.

Cercetătorul norvegian Dan Olweus spune că bullying are loc atunci când o persoană este ”expusă în mod repetat și de-a lungul timpului la acțini negative din partea unei persoane sau a mai multora”. Aceste acțiuni negative au loc atunci când ”o persoană aduce injurii sau disconfort în mod intenționat altei persoane, prin acțiuni fizice, prin cuvinte sau în alte moduri.

Bullying de tip individual este de obicei caracterizat prin faptul că o persoană obține în anumite moduri putere asupra altei persoane.

Prevenirea comportamentului tip bullying în școli

Prima modificare a legii educației cuprinde un nou alineat la articolul 7 și are următorul text:

În unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violența psihologică – bullying,

În anexa Legii 1/2011 este adăugat încă un punct privitor la acest tip de comportament:

Violența psihologică – bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.”

Așadar, acțiunile de tip bullying pot cuprinde și acte fizice îndreptate asupra unei persoane. Rolul lor este de a amenința, de a crea un mediu de intimidare pentru unii.

Legea 221/2019 pentru prevenirea violentei psihologice in scoli este în vigoare la momentul actual. În termen de 3 luni vom avea și normele metodologice de aplicare ale acestor prevederi.

Părinții, comunicarea deschisă și instruirea

Vorbim despre bullying ca despre ceva nou în țara noastră, dar nu este așa. Acest comportament de intimidare a existat dintotdeauna în grădinițe, școli, la locul de joacă, chiar și la locul de muncă.

Cel mai important lucru pentru a preveni bullying este identificarea acestuia. Mulți copii nu înțeleg ce li se întâmplă. Drept urmare aceștia nu comunica cu părinții și nu se iau măsuri. Mai mult, nici cadrele didactice nu realizează la timp comportamentul agresiv intenționat al unor copii. Sau, chiar dacă îl observă, nu știu cum să procedeze pentru a-l stopa.

Astfel, primul și cel mai important pas este identificarea comportamentului de tip bullying. Atât cadrele didactice, cât și elevii trebuie să știe două aspecte:

• să identifice comportamentele de intimidare și de abuz;
• să ia măsuri imediate pentru a soluționa situația.

În cazul elevilor, faptul de a înțelege că este o victimă îi va ajuta să nu se lase pradă atacurilor. Dimpotrivă, îi va îndemna să discute cât mai curând cu un adult. Vorbim de părinți și de cadrele didactice, care trebuie să încurajeze comunicarea deschisă.

Noi, părinții, avem rolul de a-i obișnui pe copiii noștri să ne vorbească. Obiceiul de a vorbi deschis, relaxat și cu regularitate cu copiii noștri îi va ajuta atât pe ei, cât și pe noi.

Un astfel de mediu acasă va putea preveni acțiuni de tip bullying. Indiferent de situație, copilul nostru va ști când are loc un abuz. Și chiar dacă nu este el victima,  tot va înțelege situația și o va face de cunoscut. În plus, îl ajutăm să evite el însuși să nu adopte un astfel de comportament negativ.

Întrebări pentru a cunoaște situația la școală

• Ți s-a întâmplat ceva bun azi la școală? Dar ceva rău?
• Când e pauza mare la școală? Ce faci în pauză? Cu cine vorbești mai des?
• Pe drum spre casă cu cine te însoțești?
• Ce-ți place cel mai mult să faci la școală?

Întrebări de instruire despre bullying

• Ce înseamnă pentru tine un comportament de intimidare?
• Poți să descrii un copil care încearcă să te intimideze sau să te abuzeze?
• De ce crezi că acei copii acționează așa?
• În care persoane trebuie să ai încredere când apare o situație de intimidare?
• Te-ai simțit vreodată speriat să mergi la școală din cauza unei amenințări?
• Cum crezi că părinții te pot ajuta să treci peste?
• Cum procedezi când vezi alți copii că sunt intimidați sau amenințați? Cum te simți?
• Ce faci când tu ești victima unui bullying?
• Ai încercat vreodată să ajuți pe cineva care a fost amenințat? Ce ai face dacă s-ar întâmpla din nou?

Acest tip de comportament a existat și va mai exista. Important este să fim pregătiți, în primul rând ca părinți. Apoi cadrele didactice. Să nu ne așteptăm ca aceștia din urmă să rezolve toate problemele copiilor noștri.

Legea 221/2019 pentru prevenirea violentei psihologice in scoli va oferi instruire cadrelor didactice referitor la bullying. Totuși, să nu uităm că noi, părinții, suntem modelul copiilor noștri. Să le oferim un model bun acasă și să comunicăm deschis cu ei. Așa copiii vor avea încredere în ei și vor ști cum să se comporte fără a ceda în fața unei situații precum bullying.