Propunere de modificare și completare Legea 350/2001 privind posturile de arhitect șef
Pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost publicată spre consultare cu publicul un act normativ. Este vorba de o propunere de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Această propunere de modificare și completare Legea 350/2001 privind posturile de arhitect șef se dorește a susține criza prin care trec UAT-urile din România.
Motivul emiterii actului normativ îl constituie ocuparea deficitară a funcției de arhitect șef cu care se confruntă unitățile teritorial administrative (UAT).
La nivel național există un deficit de specialiști în domeniul urbanismului, arhitecturii și construcțiilor. Iar acest lucru conduce la folosirea unor soluții de utilizare a resurselor umane existente în mod eficient.
Din cele 426 de funcții de arhitect șef prevăzute la nivel național, 160 sunt ocupate, 20 sunt temporar ocupate, 9 sunt temporar vacante și 237 sunt vacante (55%).
În cele 41 de județe doar 27 de județe au postul de arhitect șef ocupat sau ocupat temporar. Din cele 103 de municipii doar 54 au postul de arhitect șef ocupat (sau temporar). 4 sectoare din cele 6 ale municipiului București au arhitecți șef. În orașe și comune situația este și mai cruntă.
Există în România 3 județe în cadrul cărora nu există nicio UAT care să dețină funcția de arhitect șef ocupat sau temporar: Gorj, Buzău și Ialomița. Iar în Vrancea și Galați funcția de arhitect șef la la toate UAT din județ este doar temporar ocupată.
Ca urmare a complexității activității la nivelul județelor și municipiilor este nevoie de mai mulți arhitecți și urbaniști. La nivelul orașelor și comunelor de minim 2 pentru cele mari (peste 10.000 locuitori) și minim 1 pentru cele mici (sub 10.000 locuitori). Necesarul pentru asigurarea funcționării compartimentelor de urbanism și amenajarea teritoriului de la nivelul UAT ar fi de minimum 5000.
Schimbări propuse
În actul normativ propus sunt indicate câteva schimbări ce doresc a veni în sprijinul deficitului de arhitecți șef.
În primul rând se dorește extinderea ariei studiilor pentru exercitarea profesiei de arhitect șef. Extinderea către alte domenii de specializare colaterale arhitecturii și urbanismului. Scopul este să asigure un minim de expertiză în domeniu. De exemplu inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor. Sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, organizate de către Institutul Național de Administrație.
Deschiderea profesiei prin eliminarea atestării de către Registrul Urbaniștilor din România. Reglementarea posibilității realizării cursurilor de specialitate și la nivelul altor furnizori de formare și perfecționare profesională. De aceste cursuri se va ocupa Institutul Național de Administrație.
În prezent doar 1.973 persoane sunt atestate RUR, și lucrează în administrația publică locală doar 183. România are 3.228 unități administrativ-teritoriale care au nevoie de un arhitect șef. Este evident că pe baza reglementărilor actuale lipsa arhitecților șefi nu poate fi soluționată, a arătat ministrul.
Flexibilizarea condițiilor de vechime. La concursurile organizate pentru ocuparea funcției de arhitect șef nu se prezintă persoane care îndeplinesc condițiile legale de vechime. Vezi art. 468 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Reglementarea cooperării între unitățile administrativ-teritoriale. Scopul este de a desfășura activitățile de control, inspecție, urbanism și amenajarea teritoriului, pe principii de eficiență, eficacitate și economicitate.
Clarificarea unor aspecte legate de dreptul de semnătură al arhitecților șefi din cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.
Pentru comunele care nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară, atribuțiile arhitectului șef vor fi îndeplinite de către un funcționar public din aparatul de specialitate al primarului. Acesta va fi absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor.
Nu în ultimul rând, obligativitatea de a avea șapte ani vechime în specialitatea studiilor a fost redusă la cinci ani pentru arhitecții șefi din municipii și orașe și la trei ani în comune.