Breviar de calcul canalizare model excel

Breviar de calcul canalizare model excel

Breviar de calcul canalizare model excel conform NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE A LOCALITĂŢILOR, Indicativ NP 133/2 – 2011.

Breviar-de-calcul-canalizare.xls (3147 downloads)

Obiectul normativului

Normativul are ca obiect proiectarea ansamblului de construcţii inginereşti, în conformitate cu prevederile legislaţiei privind calitatea în construcţii, aplicabile, în vigoare, în scopul menţinerii, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor.

Normativul este în deplină concordanţă de prevederile Directivei 91/271/CEE (NTPA 001 şi NTPA 002) privind epurarea apelor uzate urbane, şi completează cadrul naţional legislativ referitor la implementarea acestei directive europene în România.

Apa uzată menajeră şi apa uzată urbană

Apa uzată menajeră reprezintă apa uzată rezultată din folosirea apei potabile în scopuri gospodăreşti, în cadrul unităţilor cu caracter social, public, ale industriei locale, stropitul spaţiilor circulabile şi al spaţiilor verzi.

Apa uzată urbană reprezintă amestecul dintre apele uzate menajere, apele uzate tehnologice proprii sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare şi apele uzate industriale, respectiv agrozootehnice preepurate sau nu, astfel încât caracteristicile lor fizice,  chimice, biologice şi bacteriologice să respecte valorile indicate în NTPA 002.

Debite de dimensionare

Pentru dimensionare se consideră debitul uzat orar maxim provenit din utilizarea apei pe tipuri de consum (casnic, public, agenţi economici ş.a.):

Q _{uz, or, max}= \alpha \ast\sum_{}^{} N _{i}\ast q_{i} \ast k_{zi,i}\ast k_{or,i} \ast 10^{-3} \ast 24^{-1} (m_^{3}/h)

unde,

\alpha – coeficient de reducere sau de creştere a debitului; reducerea este dată de apele utilizate pentru stropit, spălat; creşterea este dată de activităţile economice care utilizează alte surse de apă; valorile curente pot fi cuprinse între 0,9 – 1,05;

Ni – nr. de utilizatori pe categorii de consum;

qi – necesarul specific de apă potabilă (l/om,zi), conform SR 1343–1:2006;

kzi, i – coeficient de variaţie a consumului zilnic de apă conform valorilor din SR 1343 – 1:2006;

kor,i – coeficient de variaţie orară a consumului de apă, conform SR 1343–1:2006;

Debitul conform formulei de mai sus reprezintă o valoare de dimensionare hidraulică a reţelei de canalizare şi nu va fi utilizat în calculul de bilanţ de volume zilnice, lunare sau anuale de ape uzate.

Suma din formulă se referă la:

  • ape uzate menajere (nr. locuitori);
  • ape uzate publice (şcoli, spitale, servicii publice ş.a);
  • ape uzate de tip menajer provenite de la unităţi industriale.

Ape uzate de la agenţi economici – acestea sunt considerate pre–epurate (vor respecta NTPA 002) şi vor fi estimate de utilizatorul acestora şi comunicate prin protocoale scrise.

Elemente impuse dimensionării hidraulice

Grad de umplere – este definit ca raportul între înălţimea apei la debitul maxim în secţiune şi înălţimea constructivă a canalului (DN,H):

a = \frac{h}{DN} = \frac{h}{H}

unde:

  • a – grad de umplere;
  • DN– diametrul nominal, (mm);
  • H – înălţimea interioară a canalului, (mm);
  • h – înălţimea apei în canal, (mm).

Viteze minime / maxime

a) Viteza de autocurăţire ≥ 0,7 m/s pentru evitarea depunerilor în colectoarele de canalizare;
b) Viteza maximă: ≤ 8 m/s pentru colectoare din tuburi speciale sau metalice; ≤ 5 m/s pentru alte materiale;

Diametre minime

Diametrul minim pentru colectoarele de canalizare se consideră:

a) Dn 250 mm pentru reţele de ape uzate în sistem separativ (divizor);

b) Dn 300 mm pentru reţele de ape meteorice (sistem separativ) şi reţele în sistem unitar.

Pot fi adoptate pentru reţele noi DN=200mm în următoarele situaţii:

a) reţele de ape uzate (sistem separativ),colectoarele stradale cu Lmax ≤ 500m, nr. racorduri ≤ 100;

b) gradul de umplere a ≤ 0,5;

c) diferenţa între diametrul colectorului de canalizare şi diametrul racordului min.50mm;

Adâncimi minime şi maxime de pozare

Adâncimea minimă deasupra extradosului bolţii superioare a canalului, cea mai mare valoare dintre:

a) h min= 0,80 m;

b) h min≥ h îngheţ pentru evitarea solicitării materialului tuburilor la ciclurile îngheţ – dezgheţ (conform STAS 6054-77);

c) pentru solicitarea din trafic vor fi făcute calcule speciale;

Adâncimea minimă este impusă şi de preluarea racordurilor de la utilizatori; pentru clădiri fără subsol se impune adâncimea de 1,0 m (la cotă radier), pentru clădiri cu subsol adâncimea min. – 2,0 m; pentru construcţiile cu mai multe subsoluri toată cantitatea de apă uzată din subsol se pompează în reţeaua de canalizare prin sisteme împotriva inundaţiilor pentru a evita inundarea subsolurilor, la punerea sub presiune a reţelei.

Adâncimea maximă; pentru diametre cu DN≤400 mm adâncimea maximă se va limita la 6,0 m (diferenţa de cotă radier şi cotă teren); limitarea este impusă de posibilitatea efectuării unor intervenţii prin executarea de săpături. La adâncimi peste 2 m  racordurile clădirilor vor avea cămin pe colector.

Panta longitudinală a colectorului

(1) Reţea cu curgere gravitaţională:

a) panta egală cu panta străzii, dacă sensul de curgere al apei coincide cu sensul descendent al străzii dar ≥ 1: DN;

b) panta minimă constructivă se va adopta 1‰ şi ≥ 1: DN;

c) panta minimă pentru asigurarea vitezei de autocurăţire, conform SR EN752:2008≥ 1: DN;

d) panta maximă care realizează viteza maximă a apei în colector se va stabili pentru fiecare DN şi tip de material;

(2) Reţea cu curgere sub vacuum:

a) panta poate avea valori constructive după poziţia colectorului sub presiune; negativă sau pozitivă;

b) panta tuburilor între două lifturi consecutive la reţelele vacuumate are valori de 0,002;

c) tuburile de canalizare vor fi realizate din PEID-polietilenă de înaltă densitate, PE-polietilenă cu sticlă, cu diametre cuprinse între 90 – 200 mm cu îmbinare etanşă.

Dimensionarea hidraulică

Stabilirea debitelor de calcul pe tronsoane

Tronsonul de colector se consideră lungimea între două intersecţii sau un tronson de maxim 250m în aliniament.

Debitul de calcul este debitul din secţiunea aval a tronsonului dimensionat. Pentru stabilirea debitului de calcul se adoptă:

  • pentru orice tronson de capăt:

Q _{calcul}^{0\rightarrow1} = q_{{sp, uz}} \ast L^{0\rightarrow1}

  • pentru tronsoanele amonte tronsonului curent:

Q _{calcul}^{i\rightarrow i+1} =Q _{calcul}^{i\rightarrow i+1} + Q _{lat}^{i} + q_{{sp, uz}} \ast L^{i\rightarrow i+1}

unde:

Q – este debitul tronsonului amonte tronsonului curent, conform primei relaţii;

Q lat  – este debitul adus de colectoarele laterale care deversează în nodul i;

Aplicarea calculului este condiţionată de:

a) repartiţia uniformă a racordurilor şi debitului colectat în canalizare; acelaşi tip de locuinţe, cu dotări de instalaţii tehnico – sanitare similare;

b) pentru fiecare zonă cu densităţi şi dotări similare va exista şi se va utiliza o valoare pentru q sp,uz. (l/s,m).

Pentru situaţii având:

a) racorduri la distanţe mari cu debite concentrate;

b) regimuri diferite de dotări;

c) în cazul unor debite cu valori mari (peste 5% sau 10% din debitul transportat), secţiunea de intersecţie se consideră nod de calcul.

Calculul debitelor se va determina prin preluări de debite concentrate, fiecare tronson fiind calculat pe baza însumării debitelor pe tronsoanele amonte.

Descarcă: Breviar-de-calcul-canalizare.xls (3147 downloads)

Comments (2)

  1. Admin 24 august 2021
  2. Radu 24 august 2021

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.