INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU UTILIZAREA CHITURILOR TIOCOLICE LA ETANSAREA ROSTURILOR ÎN CONSTRUCTII – Indicativ C 197-89

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU UTILIZAREA CHITURILOR TIOCOLICE LA ETANSAREA ROSTURILOR ÎN CONSTRUCTII – Indicativ C 197-89

1. GENERALITATI

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice stabilesc condiţiile de utilizare ale chiturilor tiocoloce de tip Alutchit produse la Centrala Industrială de Produse Anorganice Rm.Vâlcea pentru etanşarea rosturilor în construcţii.

1.2. Chiturile tiocolice sunt alcătuite din doi componenţi:

  • componenta A, polimerul sulfidic;
  • componenta B, întăritorul.

1.3. Prin amestecarea celor doi componenţi, în proporţia dozată prin ambalajele de livrare, de către producător, pentru fiecare tip de Alutchit, se obţine chitul propriu zis, a cărui durată de aplicare, respectiv „viaţă de lucru” este de minimum 2 ore.

2. DOMENII DE UTILIZARE

2.1. Alutchitul se foloseşte pentru etanşarea rosturilor dintre elementele prefabricate la clădiri, rezervoare, canale, centrale nucleare.

2.2. Pereţii rostului pot fi constituiţi din beton greu sau uşor (cu rezistenţa la încovoiere de min. 15 daN/cm2 ), sticlă, metale ca atare sau protejate, PVC, lemn, răşini epoxidice tip Alorex etc.

2.3. Chiturile tip Alutchit, în rost, pot fi expuse la aer, la lichide (conţinute în rezervoare, canale) sau la radiaţii nucleare.

2.4. Chiturile de tip Alutchit pot fi folosite atât la rosturi cu variaţii dimensionale în timp, cât şi la rosturi fixe, cu rol de etanşare. Nu se pot folosi ca elemente de îmbinare la structurile din beton precomprimat, beton armat etc, care trebuie să îndeplinească condiţia de rigiditate.

3. CONDITII DE UTILIZARE

3.1. Chiturile tiocolice de tip Alutchit se pot aplica la temperaturi cuprinse între +5°C şi +20°C. Temperatura suportului pe care se aplică chitul şi a chitului la aplicare trebuie să fie mai mare de +5°C. La temperaturi mai mari de 20°C se scurtează durata de prelucrabilitate a amestecului.

3.2. Pereţii rostului trebuie să uscaţi. La rosturile exterioare nu se poate aplica chitul pe ploaie sau ceaţă, iar umiditatea betonului trebuie să fie de max. 4%.

3.3. Rostul care prezintă variaţii dimensionale în timp, trebuie astfel dimensionat, încât stratul de chit să preia un joc de max. 20%.

3.4. Rosturile cu variaţii dimensionale trebuie să aibă fundul rostului acoperit cu un strat de polietilenă, pe care Alutchitul nu aderă, astfel încât acesta să poată prelua variaţiile pe lăţimea calculată conform pct. 3.3.

3.5. Alutchiturile de tip C necesită amorsarea pereţilor laterali ai rostului cu grundul special, în funcţie de tipul de rost. Aluchitul tip V 214 se poate folosi fără grund la rosturi din metal sau sticlă.

3.6. Patul rostului trebuie constituit dintr-un material suficient de rigid, care să permită, la refularea chitului din pistol, adeziunea acestuia pe pereţii laterali ai rostului.

3.7. Pentru etanşarea rosturilor la care chitul vine în contact cu agenţi chimici agresivi sau solvenţi, trebuie să se facă verificarea pentru fiecare caz în parte. Alutchitul V 214 are rezistenţă chimică superioară Alutchitului C.

3.8. Pentru chiturile destinate centralelor nucleare, C 4, RV 2 şi C 8 RV 2, radiaţia maximă însumată la care rezistă este de 2 X 108 rad.

3.9. Chiturile tiocoloce de tip Alutchit corespund clasei de combustibilitate C 3 – C 4.

4. MATERIALE

4.1. Chituri tiocolice.

Alutchit C 4, pentru etanşarea rosturilor din pereţi şi tavane, conform NI 7398-78.

Alutchit RNL (A), pentru rosturi în pardoseli,autonivelant.

Alutchit RNL (T) pentru rosturi în condiţii de climă tropicală.

Alutchit V 214, pentru rosturi din metal, lemn şi sticlă, conform CS 21-78.

Izovit, pentru etanşarea geamului fonotermoabsorbant, conform CS 55-81.

Etanşant C 4 RV 2, pentru etanşarea rosturilor în pardoseli la centrale nucleare.

Etanşant C 8 RV 2, pentru etanşarea rosturilor din pereţi şi tavane la centrale nucleare.

4.2. Grunduri.

Grund M, pentru etanşarea rosturilor cu Alutchit C, RNL (A) RNL (T), conform NII 2831 – 74, produs de CUPSIC – Bucureşti.

Grund NVD – 1, în 2 componente, pentru etanşarea rosturilor la centralele nucleare -cu etanşant C 4 RV 2 şi C 8 RV 2 – produs de CCPALV Bucureşti.

4.3. Materiale pentru fund de rost.

Polietilenă expandată, sub formă de foi de 2….3 mm grosime, conform CS 3-77, produsă de IPMP – Buzău.

Bandă de polietilenă autoadezivă, Adeband, conform NII 4065-74, produsă de CUPSIC – Bucureşti.

Policlorură de vinil expandată – Rovipor, sub formă de plăci de 40….50 mm grosime, pentru rosturile de la centrale nucleare.

4.4. Materiale auxiliare

Toluen – cal.II conform STAS 62-71, pentru ştergerea sculelor şi dispozitivelor de construcţii obişnuite.

Acetonă – în amestec cu toluen, pentru degresarea rosturilor la centrale nucleare.

Deşeuri din materiale textile, pentru curăţat scule şi dispozitive.

5. SCULE SI DISPOZITIVE

5.1. Agregat pentru amestecarea chitului în bidoanele de livrare, prevăzut cu agitator spirală, cu rotaţia de max. 400 ture/minut, produs de IMEC – Bucureşti.

5.2. Dispozitiv pentru introducerea chitului în tuburile pistolului, separat sau inclus în agregatul de amestecare, produs de IMEC Bucureşti şi care constă din:

  • flanşă cu guler, pe care se aşează tubul pistolului;
  • pârghie cu capac, prin care se presează flanşa în bidonul de chit, pentru umplerea tubului.

5.3. Pistol pentru aplicarea chitului în rost, cu duze de diverse dimensiuni, forme şi diametre, în funcţie de dimensiunea rostului cu care trebuie etanşat, în variantele:

  • manual, pentru rosturi înguste;
  • pneumatic, pentru rosturi de dimensiuni mari sau cu lungime mai mare de 100 m.

5.4. Tuburi de rezervă, din PVC sau Aluminiu, pentru montat în pistoale, cu dimensiuni corespunzătoare pistolului folosit.

5.5. Spatule, şpacluri plane, pentru curăţarea rosturilor şi a utilajelor

5.6. Şpacluri profilate, pentru finisarea suprafeţei chitului în rost.

5.7. Perie de sârmă, pentru curăţarea de bavuri a pereţilor rosturilor din beton.

5.8. Pensule cu păr aspru, pentru desprăfuirea rostului.

5.9 Pensule subţiri, tip calorifer, pentru grunduirea pereţilor rostului.

6. APLICAREA CHITULUI ÎN ROST

6.1. Pregătirea rostului.

Se curăţă pereţii rostului de bavuri, resturi de beton, ipsos etc. Se rectifică muchiile cu mortar cu adaos de aracet.

Se îndepărtează praful cu pensula cu păr tare.

Se degresează pereţii laterali cu o cârpă înmuiată în toluen, cu excepţia rosturilor de beton curate.

Se introduce materialul ce constituie patul pentru chit.

Se aplică grundul pe pereţii laterali ai rostului. Timpul de uscare pentru grund este de 15° la 25°C şi la 1,5 ore la 10°C. Acesta nu trebuie să adere la atingere.

Se aplică stratul separator de adeband sau rovipor, pe patul ce constituie fundul rostului, drept, fără curbură.

Pentru rosturile ce lucrează în aer la care se aplică polietilenă expandată, sub formă de foaie, aceasta se taie în fâşii cu lăţimea de 4….5 mm mai mare decât deschiderea rostului şi se montează cu o curbură spre exterior (fig.1).

În cazul rosturilor la bazine, la care se aplică foaie de polietilenă expandată, aceasta se taie la dimensiunea lăţimii rostului şi se aplică plan pe fundul rostului (fig.2).

6.2. Pregătirea chitului.

Componenta A – polimerul sulfidic se livrează în cutii de 4 kg, umplute cca. 75%, iar componenta B, întăritorul predozat din fabricaţie, se introduce în cutia cu componenta A, rămânând astfel spaţiu suficient pentru amestecare.

Cutia (1) conţinând ambii componenţi se aşează pe masa rotativă (5) a agregatului de amestecare (fig.3), se centrează fixându-se în şuruburi şi se deplasează astfel încât spiralul (2) să se găsească în interior, în apropierea peretelui cutiei, pentru ca prin rotirea spiralului să se producă şi rotirea bidonului în scopul omogenizării întregii mase de chit. Amestecarea continuă încă 5 minute după omogenizarea culorilor celor doi componenţi, dar nu mai puţin de 15 minute în total.

După amestecarea chitului, se coboară masa rotativă, se curăţă cu şpaclul rămas pe spiral, masa cu cutia se roteşte în agregat la poziţia de încărcare a acestuia sau se montează în dispozitivul separat de încărcare a chitului în tuburi (fig.4).

Pentru încărcarea tuburilor cu chit, se introduce flanşa dispozitivului de încărcare (2) cu gulerul în sus, deformând uşor gura cutiei (1) şi se aşează un tub al pistonului (3) pe gulerul flanşei. La capătul celălalt al tubului se aşează capacul (4) care este fixat la extremitatea scurtă a pârghiei de manevrare (5), aceasta introducându-se în orificiul cel mai apropiat de pe montantul (6) dispozitivului. Prin apăsarea capătului lung al pârghiei se introduce chitul în tub până la 2 cm la extremitatea superioară a acestuia, nivel vizibil prin orificiile de 0 10mm aflate în capacul tubului.

Se ridică pârghia, se scoate tubul de pe flanşă şi se introduce altul, până la epuizarea conţinutului cutiei. Tuburile pline se aşează în poziţie orizontală pe o tavă sau o scândură.

6.3. Pregătirea pistolului.

Presiunea de alimentare constantă a pistolului trebuie să fie de 2 atm. Se recomandă ca sursa să aibă presiunea mai mare, reglarea la 2 atm. făcându-se cu ajutorul unui reductor.

La un tub umplut cu chit se introduce pistonul pistolului în zona de 2 cm lăsată liberă la încărcare. Se montează tubul în pistol, cu pistonul către mânerul pistolului. La extremitatea opusă a tubului se montează capacul cu duza corespunzătoare rostului ce trebuie etanşat, se strâng tijele de fixare a tubului în pistol.

Pistolul pneumatic poate fi acţionat de aerul comprimat, iar cel manual de tija de presare.

6.4. Aplicarea chitului în rost.

Aplicarea chitului în rost se începe din unul din colţurile de la baza rostului.

Ţinând pistolul înclinat la 45° se aplică un cordon la rosturile verticale, de jos în sus, astfel ca la ieşirea din duză chitul să fie presat atât de peretele rostului cât şi pe polietilena de pe fundul rostului. Viteza de înaintare a cordonului de chit este impusă de uniformitatea acestuia. Se aplică al doilea cordon de chit pe colţul opus al rostului vertical şi, dacă este necesar, se mai aplică cordoane de chit până la umplerea rostului. În rosturi cu grosimea stratului de chit de 20 mm, sunt suficiente 3 cordoane. La rosturi cu grosimi mai mari de 3 cm, umplerea cu chit se face în straturi succesive de 3 cm, cu pauze de o durată mai mare de 3 ore între ele, pentru a permite întărirea chitului de la baza rostului.

Dacă se constată o tendinţă de curgere a chitului din rost, se încearcă iniţial prelungirea cu 10 minute a duratei de amestecare şi dacă defecţiunea nu se remediază, se respinge lotul respectiv de chit drept necorespunzător.

La rosturile din pardoseli, folosirea chitului RNL (A) autonivelant permite umplerea completă a rosturilor, fără întreruperi.

În rosturile orizontale din pereţii verticali se aplică primul cordon de chit în unghiul de la baza rostului, şi prin straturi succesive se umple tot fundul rostului şi apoi tot rostul.

În cazul întreruperii lucrărilor de etanşare pe o durată mai mare de 1,5 ore, sau la terminarea acestora, toate sculele şi dispozitivele se curăţă de chit cu şpaclu şi apoi cu deşeuri textile înmuiate în toluen, spre a evita reticularea (întărirea chitului pe scule, când nu mai poate fi îndepărtat decât prin ardere).

6.5. Finisarea rostului.

Chitul, aplicat cu pistolul, prezintă o suprafaţă neregulată şi, în funcţie de destinaţia construcţiei, se netezeşte cu şpaclu plan sau profilat. Netezirea se face la rosturile verticale de jos în sus, şi pe măsură ce se strânge exces de chit acesta se îndepărtează, spre a nu se murdări cu chit suprafaţa peretelui ce conţine rostul de etanşat.

Pentru rosturile ce lucrează în aer, suprafaţa chitului se finisează cu curbura spre interior, astfel ca secţiunea centrală a chitului să aibe grosimea pe jumătate din grosimea chitului în contract cu betonul.

În cazul rosturilor la bazine, suprafaţa chitului se finisează plan (fig.2), pentru a prezenta rezistenţa maximă la presiunea lichidului din interiorul bazinului.

În situaţiile în care există posibilitatea ca apa să acţioneze din spatele rostului, după ce alcătuirea rostului s-a executat ca în fig. 2, peste suprafaţa chitului se aplică o plantbandă metalică sau din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă, PVC etc, fixată mecanic de pereţii care au fost etanşaţi, cu rolul de a împiedica expulzarea chitului din rost.

7. CONTROLUL CALITATII ETANSARII

7.1. După terminarea operaţiei de pregătire a rostului se întocmeşte procesul-verbal pentru lucrări ascunse, verificându-se:

  • dimensiunile geometrice (lăţimea, adâncimea şi muchiile rostului);
  • continuitatea stratului de grund; se completează dacă acesta prezintă discontinuităţi;
  • continuitatea stratului de polietilenă pe fundul rostului, la rosturile cu variaţii dimensionale.

După aplicarea chitului se verifică, în primele două ore, continuitatea chitului în rost, finisajul acestuia corespunzător destinaţiei construcţiei etanşe (fig.1 şi 2), completându-se eventualele lipsuri sau înlăturându-se excesul

La rosturile din pardoseală este necesară verificarea proprietăţii de autonivelare a chitului şi, dacă este cazul, se finisează suprafaţa chitului cu şpaclul plan.

8. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SI PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR

8.1. În timpul lucrărilor de pregătire a chitului şi etanşare a rosturilor cu chit tiocolic se vor respecta cu stricteţe măsurile de tehnica securităţii muncii prevăzute în:

  • Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975;
  • Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj, aprobate de MCInd. cu ordinul 1233/D/1980.

8.2. Se vor respecta cu stricteţe măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în:

  • Norme generale de protecţie a incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor, aprobate cu Decretul nr. 270/1977;
  • Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului, indicativ P 118-83;
  • Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi normele de dotare cu maşini, instalaţii şi substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în unităţile M.C.Ind., aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 742/D/1981.

8.3. Componenta B fiind toxică pentru piele, se impune respectarea Decretului nr. 466/1981 şi efectuarea lucrărilor cu mănuşi de cauciuc

Fara raspunsuri

Spune-ti parerea

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.