Proprietățile antimicrobiene ale vinului
Am citit printre rânduri câteva articole de specialitate din domeniul medical legate de proprietățile antimicrobiene ale vinului. Nu am înțeles pe deplin procedurile de realizare a acestor teste și studii. Am înțeles totuși bine concluziile acestora. Vinurile, și în special cele roșii, au un rol important în prevenirea și controlul creșterii de Helicobacter pylori, Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Candida albicans.
Am selectat 3 studii din surse diferite și din ani diferiți din care am prezentat câteva informații esențiale. Pentru fiecare studiu am lăsat linkul către documentele oficiale. Informațiile din studii sunt complexe și complete. Pentru unele studii este posibil ca mai întâi să cereți accesul la documente.
Activitatea antibacteriană a vinurilor roșii împotriva Helicobacter pylori in vitro
Sursa: researchgate.net – articol publicat în februarie 2001
Activitatea antibacteriană a 15 vinuri roșii chiliene (Cabernet Sauvignon, Cabernet Merlot, Cabernet Organic și Pinot Noir) și substanțele active a două vinuri selecționate la întâmplare au fost analizate pentru activitatea antibacteriană a șase tulpini de Helicobacter pylori obținute din biopsii gastrice.
Substanțele active extrase din vinuri au fost obținute prin extragere folosind solventul diclormetan. Activitatea antibacteriană a vinurilor și extractelor a fost evaluată printr-o metodă de difuzie.
Toate vinurile roșii analizate au indicat o activitate antibacteriană asupra celor șase tulpini de H. pylori. Partea activă a celorlalte două vinuri selectate au indicat, la fel, o bună activitate împotriva tulpinilor testate. Principalul component activ identificat a fost resveratrol. Astfel, rezultatele acestui test indică faptul că vinurile roșii (chiliene) prezintă o activitate antibacteriană împotriva H. pylori, care în mare măsură depinde de cantitatea de resveratrol.
Vinul roșu și ceaiul verde reduce gastrita indusă de Helicobacter pylori sau citotoxina VacA (la șoareci)
Sursa: ncbi.nlm.nih.gov – articol publicat în ianuarie 2007
Scop: de a investiga dacă vinul roșu și ceaiul verde pot exercita activitate anti H. pylori sau anti VacA (vacuolating cytotoxin), experiment realizat pe șoareci in vivo.
Metode: a fost administrat oral o mixtură din concentrate de vin roșu fără etanol și ceai verde la șoarecii cu infecție cu H. pylori. Pentru șoarecii cu citotoxina VacA au fost administrate separat cele două concentrate. Colonizarea gastrică și inflamația gastrică a fost cuantificată de analize microbiologice, histopatologice și imunohistochimice.
Rezultate: La șoarecii infectați cu H. pylori, amestecul de vin roșu cu ceai verde a prevenit semnificativ gastritele și a limitat localizarea bacteriei și citotoxinei VacA pe suprafața epiteliului gastric. În mod asemănător, amândouă concentrate au prevenit semnificativ stricăciunile epiteliului gastric la șoarecii cu citotoxina VacA. O deosebire este aceea că ceaiul verde, și nu vinul roșu, a alterat localizarea citotoxinei VacA în epiteliul gastric.
Concluzii: Vinul roșu și ceaiul verde sunt capabile să prevină deteriorarea epiteliului gastric induse de H. pylori, cel mai probabil prin inhibiția citotoxinei VacA.
Activitatea potențial antimicrobiană a extractelor de fenol din vin roșu și alb împotriva tulpinilor de Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Candida albicans
Sursa: core.ac.uk – articol publicat în noiembrie 2004
Scopul studiului a fost acela de a stabili activitatea antimicrobiană a extractelor de fenol din vin. Activitatea potențial antimicrobiană a extraselor din vinuri roșii și albe împotriva tulpinilor patogene de Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Candida albicans a fost studiată folosind metoda difuziei pe agar.
Conținutul total de fenol a extractelor din vin a fost determinat prin metoda Folin-Ciocalteu. Compoziția lor fenolică a fost specificată de metoda High Performance Liquid Chromatography and Diode Array Detector (HPLC-DAD).
Activitatea antimicrobiană a extractelor testate a fost relaționată cu conținutul total de fenol. Activitatea antimicrobiană a extractelor din vinurile testate a fost mai eficientă împotriva Staphylococcus aureus și mai puțin eficientă împotriva Escherichia coli and Candida albicans.
De asemenea, Candida albicans a fost mai rezistentă la mi multe extracte din vin decât celelalte două bacterii studiate.
Activitatea antimicrobiană și compoziția fenolică a extractelor din vinurile albe și roșii indică faptul că anumiți acizi fenolici au potențialul de a inhiba creșterea anumitor patogeni, precum tulpinile de Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Candida albicans.
Să urmărim două tabele cu date rezultate în urma testelor efectuate pe câteva soiuri de vinuri albe și roșii. Tulpinile de bacterii folosite la teste au fost selectate în funcție de rezistența lor la anumite antibiotice.
Proprietățile antimicrobiene ale vinului alb
Vinurile examinate sunt produse de podgorii din Grecia și sunt din următoarele categorii de struguri: Muscat alb sec; Debina alb sec; Sauvignon blanc alb sec. Vinurile albe testate au fost de un an vechime.
Extractele M1, D1, M3 și D3 de Muscat and Debina au inhibat creșterea tulpinilor de S. aureus, E. coli și C. albicans.
Extractele Sb1 și Sb3 de Sauvignon blanc au inhibat creșterea bacteriană cu excepția tulpinilor de C. albicans.
Extractele M2, D2, Sb2 a celor 3 soiuri de vinuri nu au avut niciun efect inhibitor asupra celor trei tulpini de S. aureus, E. coli și C. albicans.
Se poate asuma faptul că anumiți acizi fenolici și probabil componente neclasificate din vinurile albe sunt posibilele elemente care induc activitate antimicrobiană.
Proprietățile antimicrobiene ale vinului roșu
Vinurile examinate sunt produse de podgorii din Grecia și sunt din următoarele categorii de struguri: Agiorgitiko roșu sec; Limnio roșu sec; Xinomavro roșu sec. Vinurile roșii testate au fost de doi ani vechime.
Toate extractele din vinurile roșii de Agiorgitiko (A1, A2, A3), Limnio (L1, L2, L3) și Xinomavro (X1, X2, X3) au inhibat creșterea de tulpini de S. aureus și E. coli.
Totuși, doar extractul A1, extractele de tip 2 (A2, L2 și X2) și de tip 3 (A3, L3 și X3) au inhibat creșterea tulpinilor de C. albicans.
Din aceste tabele ale activității antimicrobiene ale extractelor din vin reiese faptul că diferitele clase de fenoli sunt răspunzătoare de stoparea creșterii tulpinilor de S. aureus, E. coli și C. albicans.
Dintre aceste clase de fenoli, cel mai probabil sunt acizii fenolici. Astfel, se acceptă faptul că acizii fenolici sunt probabil principalele elemente care indică efecte inhibitorii împotriva patogenilor testați.
De remarcat și faptul că extractele de tip 2 ale vinurilor roșii au indicat activitate antimicrobiană, în timp ce extractele de tip 2 ale vinurilor albe au fost inactive.
Zona de inhibare a fiecărui extract de vin împotriva tulpinilor de S. aureus, E. coli sau C. albicans a crescut atunci când conținutul total de fenoli a fost mai mare.
De asemenea, se pare că activitățile antimicrobiene a tuturor extractelor de fenoli din vinurile albe și roșii au depins de cantitatea extractului.
Concluzii privind proprietățile antimicrobiene ale vinului
Efectele antimicrobiene ale extractelor din vinurile testate, în special din cele roșii, indică faptul că există clase de fenoli care au o activitate bactericidă sau bacteriostatică importantă.
De asemenea, activitatea antimicrobiană observată și analiza compoziției fenolice a vinurilor testate indică faptul că există acizi fenolici ce conțin proprietăți inhibitorii împotriva tulpinilor de S. aureus, E. coli și C. albicans.
În acord cu literatura medicală curentă, există acizi fenolici și alți compuși fenolici (resveratrol) identificați ca având activitate antimicrobiană.
Conform cu rezultatele testelor efectuate, extractele din vinuri albe și roșii conțin compuși răspunzători de efecte antimicrobiene.
Compoziția fenolică indică faptul că anumiți acizi fenolici sunt probabil componenții cei mai activi în inhibarea dezvoltării patogenilor.
Consumul moderat
Sursa: researchgate.net – articol publicat în decembrie 2002.
Un alt studiu pe care îl aduc în prim plan este cel din cadrul proiectului The Bristol Helicobacter Project.
Concluziile studiului: subiecții care consumă 3-6 unități de vin pe săptămână au un risc mai scăzut cu 11% de infecție cu H. pylori față de cei care nu consumă deloc. Un consum mai mare este asociat cu o reducere de încă 6% a riscului de infectare. O sticlă de vin (750 ml) reprezintă 10 unități. O unitate de vin înseamnă 75 ml.
Consumul de 3-6 unități de bere, dar nu mai mult, este asociat cu o reducere similară a riscului de infecție comparat cu cei care nu consumă bere deloc.
Consumul moderat de vin și bere, (cca. 7 unități pe săptămână) protejează împotriva infecțiilor cu H. pylori.
