Cerințele pentru clădirile de tip nZEB

Cerințele pentru clădirile de tip nZEB

Într-un articol anterior am discutat despre clădirilor cu consum aproape egal cu zero. Acestea mai sunt numite și nZEB (nearly Zero Energy Buildings). În articol am subliniat impunerea unei noi ținte pentru clădirile noi. Clădirile pentru care autorizațiile de construire sunt emise de la 01 ianuarie 2021 vor trebui să se încadreze în cerințele pentru nZEB. Rămăsese descoperit un aspect: care sunt cerințele pentru clădirile de tip nZEB?

Cadru legal

Legea 372/2005 este în permanență actualizată pentru a stabili cadrul legal de atingere a nivelurilor de performanță energetică impuse pentru țara noastră. Pentru că ne aflăm deja în 2021, întrebarea este cum anume va fi afectat procesul de autorizare?

Noutatea o reprezintă impunerea unei noi cerințe la nivel de certificat de urbanism. Cerința această constă în realizarea unui studiu sau analiză a conformării energetice a clădirilor nou proiectate.  În plus, este necesară și analiza fezabilității utilizării unor sisteme alternative cu eficiență energetică ridicată.

Autoritățile publice locale vor informa publicul larg despre această nouă obligativitate. În certificatele de urbanism va fi inclusă cerința Legii 372/2005 pentru conformarea energetică a clădirilor de tip nZEb.

Această impunere vine ca urmare a obiectivului propus de Comisia Europeană ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050. Obiectivul pe termen lung pentru anul 2050 este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană cu 80-95% prin raportare la nivelul acestora din anul 1990.

Este bine de menționat faptul că această obligație este în vigoare încă din 2018, însă se aplica pentru clădirile publice. Din acest an, însă, obligația se aplică tuturor clădirilor a căror autorizație de construire este emisă de la 01 ianuarie 2021.

Cerințe pentru clădirile de tip nZEB

Pentru clădirile noi, prin certificatul de urbanism în vederea obținerii autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de construcții, pe lângă obligativitatea respectării cerințelor minime de performanță energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență, dacă acestea există.

Aceste sisteme alternative pot fi:

1. descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;
2. de cogenerare/trigenerare;
3. centralizate de încălzire sau de răcire ori de bloc;
4. pompe de căldură;
5. schimbătoare de căldură sol-aer;
6. recuperatoare de căldură.

Studiul se elaborează de proiectant şi este parte componentă a studiului de fezabilitate. Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative poate fi efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeași localitate. Pentru sistemele centralizate de încălzire și răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate la același sistem.

În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii sau administratorii acestora pot monta sisteme alternative de înaltă eficiență de producere a energiei în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabilește că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

În final, clădirile trebuie să se încadreze în condițiile prevăzute în Anexa L – Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero din reglementarea tehnică “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C 107-2005, Partea a 3-a, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005.

Anexa L – Nivelul necesarului de energie pentru clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero

Strategia de renovare pe termen lung

Legea 101 din 1 iulie 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor introduce un capitol nou. Acest capitol este dedicat strategiei de renovare pe termen lung a parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private.

Astfel, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației elaborează o strategie de renovare pe termen lung care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Această strategie cuprinde atât analize, studii, statistici, politici dar și soluții de finanțare pentru ridicarea eficienței energetice a clădirilor.

Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung pentru sprijinirea parcului național de clădiri a fost deja publicată în MO 1.247 bis din 17 decembrie 2020.

Mai jos redau tabelul cu cele 4 scenarii:

Dintre cele 4 scenarii (cel business as usual – BaU, reprezentând dinamica actuală fără intervenție, și cele 3 propuse) s-a ales Scenariul 2.

Scenariul 2 din strategia de renovare pe termen lung

Scenariul 2 corespunde unei creșteri mai ambițioase a ritmului de renovare pentru primul deceniu comparativ cu Scenariul 1 pentru a se obține mai multe economii până în anul 2030, vizând o pondere mai mare a clădirilor cu cele mai scăzute performanțe. Acest scenariu se concentrează mai mult asupra clădirilor multifamiliale (aproximativ 40% din acestea), deoarece oferă cel mai mare potențial de economii de energie și de reducere a emisiilor de CO2.

Scenariul 2 asigură faptul că sectorul clădirilor contribuie cu aproximativ 30% din obiectivul final de consum de energie, 108% pentru reducerea emisiilor de CO2 și 87% pentru obiectivele de utilizare a energiei din surse regenerabile până în 2030.

Numărul real al clădirilor ce vor trebui renovate va fi identificat pe baza unor analize la nivel local. Pe lângă starea tehnică a clădirilor, se va avea în vedere un complex de factori economici, sociali, demografici, geografici, tendințe de depopulare a unor zone, necesități de reconversie funcțională.

Această investiție nu include costuri de intervenții pentru reducerea riscului seismic, care vor fi estimate prin intermediul Strategia naționale de reducere a riscului seismic.

Această valoare nu include, de asemenea, suma estimată pentru finanțarea costurilor administrative ale programului și activitățile de sprijin necesare, formare profesională și asistența tehnică care vizează dezvoltarea pieței, îmbunătățirea capacității, campanii de informare/conștientizare, sprijin instituțional și implementarea programului.

Beneficiile scenariului adoptat

Contribuțiile Scenariului 2 la obiectivele generale de economisire a energiei din România, așa cum este prezentat în proiectul PNIESC. Scenariul recomandat asigură faptul că sectorul clădirilor contribuie cu aproximativ 30% din obiectivul final de consum de energie, 108% pentru reducerea emisiilor de CO2 și 87% pentru obiectivele de utilizare a energiei din surse regenerabile până în 2030.

Alte beneficii asociate cu implementarea acestui scenariu din strategia de renovare pe termen lung includ:

• Confort termic îmbunătățit în apartamente și în locuințele unifamiliale, care poate fi estimat pe baza creșterii temperaturii interioare până la valoarea de referință de 21 grade C pentru fiecare clădire;
• Îmbunătățirea coeziunii sociale;
• Reducerea sărăciei energetice și diminuarea marginalizării sociale prin acces sporit la serviciile moderne de energie: electricitate, încălzire și instalații de gătit nepoluante (combustibili și sobe care nu produc poluarea aerului);
• Ameliorarea ambientului urban prin refacerea fațadelor cu finisajele degradate;
• Abordarea riscurilor de degradare a clădirilor insuficient întreținute, inclusiv ale celor cu risc seismic. De asemenea, creșterea rezilienței post-dezastru și o recuperare mai rapidă. Din punct de vedere al eficienței costurilor, al economiilor și a creșterii de eficiență semnificative pot fi obținute atunci când renovarea clădirilor este planificată și întreprinsă într-un mod integrat, având în vedere eficiența energetică, siguranța seismică și alte intervenții privind creșterea calității arhitecturale;
• Susținerea creșterii economice și generarea de locuri de muncă, susținerea viabilității financiare a sistemelor de termoficare (prin promovarea rebranșărilor);
• Susținerea sectorului de cercetare – dezvoltare inovare;
• Îmbunătățirea calității forței de muncă din domeniul construcțiilor;
• Intensificarea activității economice ca rezultat al stimulării investițiilor și creării de locuri de muncă;

Mecanisme de finanțare

Se dorește inițierea unei tranziții rapide de la subvenții la alte scheme financiare prin reducerea progresivă a subvențiilor, creșterea nivelului cofinanțării și prin dezvoltarea de mecanisme de finanțare comercială.

În cazul clădirilor publice, doar o mică parte din fondurile din subvenții (de obicei 20 – 30%) poate fi necesară, pentru a permite durate de recuperare a investiției mai mici de 8 – 10 ani. Echilibrul trebuie asigurat prin credite reînnoibile automat (“revolving”), capitalizate cu fonduri UE sau de la Guvern. De asemenea, pe această piață ar putea fi aduse și companiile de tip ESCO, cu utilizarea unor finanțări publice.

În cazul clădirilor rezidențiale trebuie stabilită și comunicată politica de scădere progresivă a ratei subvențiilor iar proprietarii de locuințe trebuie să fie informați asupra beneficiilor renovării clădirilor, cu argumentarea avantajelor renovării. La început, subvenția va fi mai mare (60 – 80%), restul fiind finanțat din fonduri UE în cadrul unui mecanism de grant/dobândă subvenționată.