Reglementare tehnică RTC 7-2022

Reglementare tehnică RTC 7-2022 privind prevenirea pătrunderii radonului în clădirile noi

S-a publicat în Monitorul Oficial al României nr. 973/2023 ordinul nr. 2223/2023 emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru aprobarea reglementării tehnice Ghid privind metodele de prevenire și control al pătrunderii radonului în clădirile noi, indicativ RTC 7-2022.

Ordinul MDLPA nr. 2223/2023 privind reglementare tehnică RTC 7-2022 intră în vigoare în 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, respectiv la data de 25 noiembrie 2023.

Măsurile de protecție la radon, prevăzute în cadrul reglementării tehnice sus-menționate, se aplică la proiectarea și execuția clădirilor noi, diferențiat pe niveluri de protecție stabilite în funcție de valoarea măsurată a indicelui de radon pe amplasament, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 153/2023 privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea concentrației de radon în aerul din interiorul clădirilor și de la locurile de muncă.

Prezentul ordin nu se aplică clădirilor noi:

1. ale căror lucrări sunt în curs de execuție la data intrării în vigoare a prezentului ordin;
2. pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate au fost inițiate procedurile de achiziție publică până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare/emiterea invitației de participare, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate au fost recepționate de investitor/beneficiar ori au fost depuse spre aprobare/avizare;
3. ale căror proiecte tehnice sunt elaborate în baza studiilor de fezabilitate menționate la lit. b);
4. ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate necesită actualizare, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă au fost elaborate și recepționate de investitor/beneficiar până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, ori sunt depuse spre reaprobare/reavizare.

Reglementare tehnică RTC 7-2022 – aspecte generale

Prezenta reglementare oferă instrumente, metode și tehnici care se implementează pe durata construcției și/sau după terminarea acesteia, pentru minimizarea infiltrației radonului în clădirile noi înainte de ocupare, și oferă cadrul necesar pregătirii pentru implementarea viitoare a măsurilor de reducere a expunerii la radon după ocupare, dacă se consideră necesar.

Prezenta reglementare se aplică în cazul pătrunderii radonului din sol și/sau din materialele de construcție și apă, în clădirile noi. Reglementarea se aplică pentru clădirile noi:

• rezidențiale;
• publice, administrative și/sau care adăpostesc activități social-culturale (unități de învățământ, clădiri în care funcționează unități sanitare de ocrotire a sănătății, clădiri care deservesc  servicii publice de asistență socială, sedii administrative ale autorităților publice, clădiri de cult, clădiri care adăpostesc activități artistice, sau activități sportive etc.);
• civile care adăpostesc activități economice.

În conformitate cu Ordinul președintelui CNCAN nr. 153/2023, concentrația de radon se determină indiferent de zona de prioritate, pentru următoarele situații:

1. Locuri de muncă din subteran și parter, cum ar fi: stații de metrou, centre de relaxare, cariere, mine, grote, peșteri, saline, instalații de tratare a apei, extracții materii prime, ciupercării, depozite, arhive, biblioteci, laboratoare;
2. Clădiri cu acces public;
3. Clădiri publice care găzduiesc un public mai larg decât utilizatorii săi direcți, cum ar fi: primării, prefecturi, sedii de poliție, unități școlare, creșe, grădinițe, unități sanitare, cluburi sportive, teatre, cinematografe etc.

Potrivit Ordinului președintelui CNCAN nr. 153/2023, depășirea nivelului de referință atrage evaluarea locului de muncă care trebuie să includă măsurile de control pentru identificarea surselor de creștere a concentrației de radon și măsurile de remediere care trebuie implementate în vederea reducerii concentrației de radon sub nivelul de referință la valori cât mai mici posibil. De obicei, este mai puțin costisitor să se aplice măsuri preventive (etapa de construcție) decât corective (după ce clădirea este ocupată) împotriva radonului.

Prezenta reglementare oferă instrumentele necesare pentru a se asigura menținerea la niveluri acceptabile a riscului expunerii la radon.

Toate clădirile necesită măsuri de protecție împotriva pătrunderii radonului din sol. Dacă aceste clădiri includ părți nelocuibile (garaje, ateliere etc.), care sunt conectate cu partea locuibilă, protecția este necesar să se aplice și acestora. Garajelor de sine stătătoare, magaziilor, încăperilor tehnice și atelierelor nu trebuie să li se aplice măsuri de protecție împotriva radonului, deoarece nu servesc pentru o ședere îndelungată a persoanelor.

Cerințele tehnice necesare pentru determinarea măsurilor de protecție împotriva pătrunderii radonului, pentru clădirile noi, se stabilesc pe baza nivelului de referință a concentrației de radon conform indicatorului „concentrația de activitate de radon în interior, anuală” (CARIA), exprimată în Bq/m3. Nivelul național de referință privind expunerea la radon în clădirile rezidențiale, de locuit sau care prezintă spații destinate locurilor de muncă în România este stabilit în conformitate cu art. 67 din Normele privind cerințele de securitate radiologică pentru surse naturale de radiații. Orice valoare a indicatorului tehnic „concentrația de activitate de radon în interior, anuală” (CARIA) în clădiri, care este mai mare decât valoarea stabilită pentru nivelul de referință, va fi considerată inacceptabilă, iar clădirea va fi evaluată pentru luarea măsurilor tehnice de protecție a sănătății și siguranței utilizatorilor.

Verificarea clădirii din perspectiva protecției împotriva radonului se poate face doar prin măsurarea concentrației de radon. Măsurarea concentrației de radon se efectuează de către laboratoare specializate care dețin un certificat de desemnare eliberat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) pentru această activitate. Măsurătorile se efectuează respectând cerințele prevăzute de legislația în vigoare, concentrația de radon în clădiri suferind modificări pe parcursul anului și pe parcursul unei zile pe măsură ce condițiile meteorologice, de ventilare și modul de utilizare se modifică. Prin urmare, măsurarea concentrației radonului se realizează pentru o perioadă mai lungă de timp (minim 3 luni, prin metoda pasivă) și, dacă este posibil, în condiții normale de utilizare. Dacă se dovedește că concentrația de radon în încăperile monitorizate este sub nivelul de referință, protecția împotriva radonului este considerată funcțională. Pentru evaluarea fiabilității măsurii aplicate pe termen lung, se recomandă efectuarea de măsurători cu o periodicitate de 10 ani sau ori de câte ori apar modificări structurale sau ale fluxului de aer ca urmare a unor modificări induse de unitățile de încălzire/ventilare.

Prezentarea generală a radonului și a surselor de radon într-o clădire

Uraniu este un element radioactiv, natural, prezent în toate tipurile de roci și soluri. Dezintegrarea radioactivă a uraniului produce radiu, care la rândul său se dezintegrează în radon, un gaz radioactiv, incolor și inodor. Deoarece radonul este un gaz, acesta se poate deplasa cu ușurință prin roca de bază, sol și apele subterane, putând ajunge în aerul exterior sau pătrunde în clădiri. Radonul care se deplasează din sol în aerul exterior este diluat rapid la concentrații scăzute și, în general, nu reprezintă o problemă pentru sănătatea umană.

Cu toate acestea, în interiorul unei clădiri, radonul se poate acumula la un nivel ridicat și poate deveni o problemă de sănătate pe termen lung. Pentru majoritatea persoanelor, radonul este responsabil pentru aproximativ jumătate din doza anuală efectivă datorată radiațiilor ionizante.

Presiunea aerului din interiorul clădirii este de obicei mai mică decât în solul din jurul fundației. Această diferență în presiune (cunoscută și ca efect de tiraj termic) atrage aerul și alte gaze, inclusiv radonul, din terenul de fundare în interiorul clădirii. Radonul poate pătrunde într-o clădire prin intermediul deschiderilor existente la contactul dintre clădire și terenul de fundare: fisuri în fundație, pereți și placă pe sol, rosturi de construcție, goluri în jurul instalațiilor de apă sau electricitate, ferestre, drenuri, bazine sau cavități din interiorul pereților. Nivelul de radon acumulat în interiorul clădirilor depinde de o serie de factori ce variază în funcție de geologia locală (conținutul de uraniu și permeabilitatea la gaze a terenului de fundare a clădirilor), existența crăpăturilor în pardoseli (subsoluri sau fundații neizolate corespunzător pentru protecție la infiltrații cu radon), exalarea radonului din materialele de construcții, tipul de ventilare a aerului din interiorul clădirii, etanșeitatea la aer a clădirii etc. Deși, în majoritatea cazurilor, radonul din terenul de fundare este sursa principală a radonului din clădiri, posibilele căi de intrare a radonului în clădiri, în funcție de sursă, sunt:

1. Solul de sub clădire:
   • Goluri în pereții aflați în contact direct cu solul
   • Pardoseli (porozitate, fisuri și îmbinări)
   • Pereții subsolului în contact cu solul
   • Spații în jurul conductelor
2. Materialul de construcție
   • Exalația din materialele de construcție
3. Aerul din exteriorul clădirii
   • Infiltrații la nivelul geamurilor/ușilor
   • Infiltrații prin sistemul de ventilare al clădirii
4. Apa folosită în clădire
   • Degazificarea apei

Descarcă RTC 7-2022 (7330 downloads )

Vezi și alte reglementări tehnice publicate de MDLPA: RTC 11-2022 și RTC 12-2022.