Arie si volum anvelopa cladire

Arie si volum anvelopa cladire

Arie si volum anvelopa cladire: în acest articol vom indica ce reprezintă anvelopa unei clădiri și cum se calculează aria și volumul acesteia. Pentru calculul performanței energetice, legislația în vigoare folosește termenul de anvelopă.

Ce este anvelopa unei clădiri pentru determinarea performanței energetice?

Anvelopa unei clădiri reprezintă totalitatea elementelor de clădire perimetrale care delimitează spațiul interior al unei clădiri de mediul exterior și de spațiile neîncălzite/neclimatizate sau mai puțin încălzite/climatizate. 

Cu alte cuvinte, anvelopa unei clădiri este alcătuită dintr-o serie de suprafețe prin care are loc fenomenul de transfer termic.

Elemente componente ale anvelopei clădirii

În raport cu poziția în cadrul sistemului clădire:

  • elemente exterioare în contact direct cu aerul exterior (ex: pereți exteriori, inclusiv suprafața adiacentă rosturilor deschise);
  • elemente interioare care delimitează spațiile încălzite față de spatiile adiacente neîncălzite sau mai puțin încălzite (ex: pereții și planșeele care separă volumul clădirii de spații precum garaje, casa scării etc.), sau de spațiul rosturilor închise;
  • elemente în contact cu solul

În funcție de tipul elementelor de clădire:

  • elemente opace;
  • elemente vitrate – elemente al căror factor de transmisie luminoasă este egal sau mai mare de 0,05 (componentele transparente și translucide ale pereților exteriori și acoperișurilor – tâmplăria exterioară, pereții vitrați și luminatoarele)

În funcție de poziția elementelor de clădire în cadrul anvelopei :

  • verticale – elemente de clădire care fac un unghi cu planul orizontal mai mare de 60 grade (ex: pereților exteriori);
  • orizontale – elemente de clădire care fac un unghi cu planul orizontal mai mic de 60 grade.

Exemplu de anvelopă a clădirii

În imaginea de mai jos se pot observa toate elementele de anvelopă. Imaginea reprezintă o secțiune a unei clădiri cu regim de înălțime S+P+1E+M (subsol, parter, etaj 1 și mansardă).

Anvelopa clădire in secțiune

Legendă:

  • P1, P2 – pereți exteriori;
  • Pi1, Pi2, Pi3 – planșee inferioare;
  • Ps1, Ps2, Ps3 – planșee superioare;
  • F1, F2 – ferestre;
  • Pt1, Pt2 – punți termice;

Aria anvelopei clădirii

Aria anvelopei clădirii – A – reprezentând suma ariilor tuturor elementelor perimetrale ale clădirii, prin care are loc transfer termic, se calculează in funcție de Aj, ariile elementelor de clădire care intră în alcătuirea anvelopei clădirii cu relația:

A = ΣAj (m2)

Aria anvelopei se determină conform convenției stabilite în reglementările românești. Se iau în vedere exclusiv suprafețele interioare ale elementelor perimetrale ale clădirii. Se ignoră existența elementelor interioare (pereții interiori structurali și nestructurali, precum și planșeele intermediare) – dimensiune interioară totală (figura 2.2)

Sistem de dimensiuni

Aria încălzită

În cazul clădirilor de locuit Aînc reprezintă suma ariilor utile ale apartamentelor din componența clădirii analizate, la care se adaugă aria suprafețelor cu destinație tehnologică la clădiri colective (uscătorii, spălătorii etc.).

Nu se cuprind în AÎnc: casa scărilor la clădirile de tip condominiu, windfangurile, casa liftului, coridoarele și holurile de folosință comună, precum și suprafețele spațiilor anexă.

Aria construită, aria desfășurată și aria desfășurată construită

Aria construită (Ac), aria desfășurată (Ad) și aria desfășurată construită (Adc) la locuințe a clădirii se consideră cu definițiile date în STAS 4908-85, coroborat cu ISO 9836:2017.

Volumul anvelopei clădirii

Volumul interior total al clădirii – V – reprezintă volumul delimitat de suprafețele perimetrale care alcătuiesc anvelopa clădirii, având în vedere exclusiv suprafețele interioare ale elementelor perimetrale ale clădirii, ignorând existența elementelor interioare (pereții interiori structurali și nestructurali, precum și planșeele intermediare).

Volumul interior total al clădirii cuprinde atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire), cât și unele încăperi adiacente, încălzite indirect (fără elemente de încălzire), dacă pereții/planșeele nu au o termoizolație semnificativă.

Sunt incluse în volumul clădirii:

  • cămări;
  • debarale;
  • vestibuluri;
  • holuri de intrare;
  • casa scării încălzită;
  • incinte cu destinație tehnologică (uscătorii, spălătorii etc.);
  • mansarde și încăperile de la subsol, încălzite la temperaturi apropiate de temperatura predominantă a clădirii (diferență de temperatură mai mică de 4°C).
  • Nu se includ în volumul încălzit al clădirii:
    – încăperile cu temperaturi mult mai mici decât temperatura predominantă a clădirii, de exemplu la clădirile de locuit – camerele de pubele, casele de scară neîncălzite;
    – verandele, precum și balcoanele și logiile închise cu tâmplărie exterioară; dar dacă, de exemplu, anvelopa termică se închide la peretele exterior (cu fereastră) al unei logii cuprinse in volumul de aer climatizat, atunci logia va trebui inclusă în acesta.

Volumul interior total al clădirii se utilizează la determinarea raportului de compactitate A/V si la determinarea coeficientului global de izolare termică G.

Indicații pentru situații atipice

La clădirile cu acoperiș terasă, în cazul în care casa scării se ridică peste cota generală a planșeului terasei, pereții exteriori ai acesteia se consideră ca elemente ale anvelopei clădirii.

La clădirile cu acoperiș înclinat, la care casa scării continuă peste cota generală a planșeului podului, ca elemente delimitatoare, spre exterior, se consideră ca elemente ale anvelopei clădirii pereții dintre casa scării și pod și planșeul sau acoperișul de peste casa scării.

Ca principiu general, suprafețele elementelor de construcție perimetrale care alcătuiesc împreună anvelopa clădirii, se delimitează față de mediile exterioare prin fețele interioare ale elementelor de construcție.

No Responses

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.