Legea 273/2023 privind organizarea și funcționarea poliției militare
Legea 273/2023 privind organizarea și funcționarea poliției militare – publicată în Monitorul Oficial al României nr. 938/17.10.2023.
[lwptoc]
CAPITOLUL I – Dispoziții generale
Art. 1. — (1) Poliția militară este componenta specializată a Ministerului Apărării Naționale destinată să îndeplinească atribuțiile prevăzute de Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Ofițeri din Ministerul Apărării Naționale pot fi desemnați, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, să îndeplinească atribuții de cercetare penală, ca organe de cercetare penală speciale, în cazul infracțiunilor săvârșite de personalul militar al Ministerului Apărării Naționale.
Art. 2. — (1) Asigurarea protecției personalului armatei, a securității obiectivelor militare și a zonelor militare restricționate, conform prevederilor cuprinse la art. 1 alin. (1), nu sunt aplicabile factorilor umani și materiali din responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale, ale căror protecție și pază se asigură de către efective și mijloace ale Direcției generale de informații a apărării, potrivit prevederilor art. 15 alin. (9) din Legea nr. 346/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Pentru situațiile în care asigurarea protecției personalului armatei, a securității obiectivelor militare și a zonelor militare restricționate se realizează prin acțiuni comune, care implică atât efective și mijloace ale poliției militare, cât și ale Direcției generale de informații a apărării, potrivit art. 15 alin. (9) din Legea nr. 346/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, controlul operațional este exercitat de către Direcția generală de informații a apărării, prin structura specializată proprie.
Art. 3. — În îndeplinirea misiunilor și atribuțiilor ce revin poliției militare, Ministerul Apărării Naționale cooperează cu instituții și structuri din sistemul național de apărare și colaborează cu organizații, instituții, autorități ale administrației publice centrale și locale, precum și cu structuri militare din alte state.
CAPITOLUL II – Organizare și funcționare
Art. 4. — (1) Poliția militară este constituită din structuri de conducere și structuri specializate.
(2) Structurile de conducere prevăzute la alin. (1) sunt:
- Direcția poliție militară în compunerea Statului Major al Apărării;
- servicii sau secții de poliție militară în compunerea statelor majore ale categoriilor de forțe, comandamentelor, comandamentelor de sprijin;
- birouri sau compartimente de poliție militară în compunerea comandamentelor de divizie ori similare, comandamentelor de bază ori similare.
(3) Structurile specializate prevăzute la alin. (1) sunt unități și subunități de poliție militară în compunerea structurii de forțe a Armatei României.
Art. 5. — (1) Direcția poliție militară coordonează structurile de conducere prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. b) și c).
(2) În realizarea atribuțiilor ce îi revin, șeful Direcției poliție militară este ajutat de un locțiitor.
(3) Atribuțiile Direcției poliție militară se stabilesc prin dispoziție a șefului Statului Major al Apărării.
CAPITOLUL III – Atribuțiile poliției militare
Art. 6. — (1) În domeniul respectării și menținerii ordinii interioare și a disciplinei militare în obiectivele militare și zonele militare restricționate din competența Ministerului Apărării Naționale, altele decât cele aparținând Direcției generale de informații a apărării, pe timp de pace, poliția militară are următoarele atribuții:
- verifică și asigură respectarea legilor și regulamentelor militare privind ordinea interioară și disciplina militară în obiectivele militare și zonele militare restricționate de către personalul militar și civil, precum și de către personalul militar străin participant la activități pe teritoriul național conform acordurilor și protocoalelor semnate la nivel de stat;
- execută misiuni de restabilire a ordinii interioare în obiectivele militare și zonele militare restricționate, când aceasta a fost tulburată prin orice fel de acțiuni sau fapte săvârșite de personalul militar sau civil al Ministerului Apărării Naționale, care contravin legilor și regulamentelor militare în vigoare;
- pune în executare mandatele de aducere, potrivit prevederilor art. 265 și 266 din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul militar al Ministerului Apărării Naționale;
- execută, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate, testarea personalului militar și civil, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de substanțe psihoactive sau de preparate stupefiante ori psihotrope, pe durata prezenței personalului în obiectivele militare sau în zonele militare restricționate, precum și pe timpul executării misiunilor;
- execută căutarea și detectarea materialelor explozive, a minelor, drogurilor sau a cadavrelor cu câini special antrenați, pe perimetrul obiectivelor militare sau al zonelor militare restricționate;
- asigură respectarea disciplinei militare pe timpul desfășurării ceremoniilor militare, precum și pe timpul desfășurării altor evenimente organizate de Ministerul Apărării Naționale pe domeniul public, în cooperare cu forțele Ministerului Afacerilor Interne;
- participă la misiuni de urmărire, prindere și escortare a dezertorilor;
- pe timpul participării la misiuni și operații în afara teritoriului național asigură paza, protecția și escortarea persoanelor aflate în stare legală de deținere ori reținere, care fac parte din cadrul Ministerului Apărării Naționale și care au comis infracțiuni pe timpul participării la astfel de misiuni și operații.
(2) În situația prevăzută la alin. (1) lit. a), personalul Ministerului Apărării Naționale și personalul militar străin aflat pe teritoriul național, în condițiile tratatelor internaționale, au obligația să se supună legitimării și controlului echipamentului, bagajelor individuale, precum și al tehnicii și bunurilor militare, la solicitarea polițistului militar.
(3) În situația prevăzută la alin. (1) lit. d), stabilirea concentrației de alcool sau a cantității și spectrului de substanțe psihoactive sau preparate stupefiante se determină în instituțiile medico-legale autorizate, folosind truse standardizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătății.
(4) Personalul poliției militare sesizează comandantul sau șeful obiectivului militar sau zonei militare restricționate din responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale, dacă pe timpul exercitării atribuțiilor constată că sunt încălcate prevederile normelor regulamentare sau ale actelor normative specifice domeniului militar.
Art. 7. — (1) În domeniul sprijinului manevrei și mobilității, al controlului și îndrumării circulației autovehiculelor și coloanelor militare, pe timp de pace, poliția militară asigură însoțirea, paza și protecția coloanelor militare, românești sau străine, pe teritoriul național, cu sprijinul poliției rutiere în ceea ce privește respectarea normelor legale privind circulația pe drumurile publice, având acces permanent la baza de date cu autovehiculele militare din Armata României și cu autovehiculele și mașinile de luptă ale partenerilor, aflate pe teritoriul național.
(2) Poliția militară, cu sprijinul poliției rutiere, îndrumă circulația autovehiculelor militare din Armata României, urmărind respectarea de către conducătorii auto a legislației rutiere.
Art. 8. — În domeniul asigurării protecției personalului armatei, a securității obiectivelor militare și a zonelor militare restricționate din responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale, pe timp de pace, poliția militară are următoarele atribuții, cu respectarea prevederilor art. 2:
- asigură protecția personalului armatei și paza obiectivelor și a zonelor militare restricționate, a bunurilor și valorilor aparținând Ministerului Apărării Naționale, precum și ale forțelor armate străine, în condițiile tratatelor și înțelegerilor internaționale;
- participă, în condițiile legii, la misiuni de protecție apropiată și pază ale militarilor români sau străini, pe timpul vizitelor oficiale sau al altor activități la care participă înalți oficiali militari români sau străini pe teritoriul național;
- asigură paza sediilor instanțelor și parchetelor militare;
- asigură însoțirea, escortarea, paza și protecția coloanelor militare agabaritice, transportului unor valori importante, al armelor, munițiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, substanțelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substanțe periculoase, definite astfel prin lege, aflate în responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale;
- poate participa, ca element de sprijin, la misiuni de protecție și control antiterorist de securitate, respectiv de prevenire și combatere a actelor de terorism pe teritoriul național, în conformitate cu Metodologia de intervenție antiteroristă a Ministerului Apărării Naționale, avizată de Serviciul Român de Informații, respectiv cu Metodologia privind organizarea și executarea intervenției contrateroriste;
- participă la protecția corespondenței clasificate secret de stat a Ministerului Apărării Naționale, pe timpul transportului acesteia pe întreg teritoriul național;
- controlează modul de executare a serviciului de către personalul societăților specializate de pază care prestează servicii în obiectivele militare aparținând Ministerului Apărării Naționale.
Art. 9. — În domeniul procesării, pazei, protecției și escortării prizonierilor de război, poliția militară are următoarele atribuții:
- colectează, identifică, asigură trierea și paza prizonierilor de război, cu respectarea tratatelor și convențiilor internaționale la care statul român este parte;
- asigură escorta convoaielor pe timpul transferării dintr-un loc de dispunere în altul și protecția prizonierilor de război pe timpul dispunerii acestora în campusurile permanente.
Art. 10. — Pentru îndrumarea și evacuarea persoanelor dislocate pe timpul desfășurării acțiunilor militare, pe timpul stării de mobilizare și al stării de război, poliția militară îndeplinește următoarele atribuții:
- organizează puncte de adunare și îndrumare a persoanelor evacuate sau refugiate din zona de responsabilitate;
- stabilește rute de evacuare a acestora, organizează și însoțește convoaiele de evacuare;
- cercetează zonele evacuate, identifică, adună și îndrumă persoanele rătăcite.
Art. 11. — În domeniul cercetării infracțiunilor săvârșite de personalul militar din Ministerul Apărării Naționale, ofițerii care au atribuții specifice organelor de cercetare penală speciale îndeplinesc, suplimentar, următoarele atribuții:
- efectuează acte de urmărire penală sub conducerea și coordonarea procurorului militar, în condițiile prevăzute de Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare;
- participă, împreună cu structuri ale poliției militare, după caz, la misiuni de urmărire, prindere și escortare a dezertorilor.
Art. 12. — (1) Pe timpul participării la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în baza angajamentelor internaționale asumate de România și a mandatului național, structurile de poliție militară pot executa, în aria de responsabilitate, activități de instruire și misiuni de întărire — consiliere, asistență, formare, control — a forțelor de poliție militară locale.
(2) Pe timpul participării la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în baza angajamentelor internaționale asumate de România și a mandatului național, structurile de poliție militară execută, ca element de sprijin al forțelor de poliție militară locale, misiuni în cadrul acțiunilor de prevenire a conflictelor și gestionării situațiilor de criză.
Art. 13. — Pe timpul stării de urgență, poliția militară continuă să îndeplinească misiunile și să exercite atribuțiile specifice de pe timp de pace, iar numai la solicitare îndeplinește misiuni în sprijinul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, conform legislației în vigoare.
Art. 14. — (1) Personalul poliției militare este obligat să intervină, inclusiv în afara orelor de program, atunci când situația o impune din cauza caracterului urgent și a gravității faptei descoperite în momentul săvârșirii sau imediat după săvârșirea acesteia de către personalul Ministerului Apărării Naționale, precum și pentru conservarea probelor, ridicarea corpurilor delicte, a celorlalte mijloace materiale de probă și predarea imediată a acestora autorităților competente.
(2) Structura, metodologiile și procedurile pentru îndeplinirea atribuțiilor poliției militare în domeniile prevăzute prin prezenta lege se stabilesc prin ordine comune ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției, ministrului justiției, ministrului afacerilor interne, ministrului apărării naționale, după caz.
CAPITOLUL IV – Organizarea și funcționarea organelor de cercetare penală speciale
Art. 15. — (1) În statul de organizare al Direcției poliție militară se prevăd funcții distincte pentru ofițeri desemnați în condițiile art. 1 alin. (2).
(2) Calitatea de organ de cercetare penală special a ofițerului desemnat în condițiile legii este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
(3) Organele de cercetare penală specială își desfășoară activitatea specifică în cadrul parchetelor militare, la solicitarea conducerii Secției Parchetelor Militare și cu acordul conducerii structurii de poliție militară.
Art. 16. — (1) Desemnarea ofițerilor pentru dobândirea calității de organ de cercetare penală special, care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile art. 55 alin. (5) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează prin ordin al ministrului apărării naționale.
(2) Solicitarea pentru acordarea avizului de desemnare a calității de organ de cercetare penală special, formulată de persoana care are competență de numire în funcție, este însoțită de o notă de fundamentare care justifică acordarea avizului și conține referiri cel puțin cu privire la:
- îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 15;
- atribuțiile din fișa postului.
(3) În situația respingerii propunerii de acordare a avizului conform, o nouă solicitare poate fi formulată atunci când sunt îndeplinite condițiile privind acordarea acesteia.
(4) Avizul conform se acordă dacă ofițerul îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
- are cetățenie română și este licențiat în drept;
- urmează să îndeplinească o funcție prevăzută cu atribuții specifice organelor de cercetare penală speciale;
- nu se află într-o situație de incompatibilitate potrivit art. 15 alin. (2);
- a obținut calificativul de cel puțin „bun” la ultimele trei evaluări anuale de serviciu;
- nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare;
- față de acesta nu s-a pus în mișcare acțiunea penală.
(5) Condiția prevăzută la alin. (4) lit. d) nu se aplică la numirea în prima funcție de organ de cercetare penală special. Pentru ofițerul care nu are 3 ani de activitate în Ministerul Apărării Naționale, condiția prevăzută la alin. (4) lit. d) se aplică pentru evaluările de serviciu întocmite.
(6) În situația în care s-a dispus condamnarea ofițerului desemnat, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau la pedeapsa amenzii, avizul de desemnare ca organ de cercetare penală special se acordă dacă ofițerul îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute la alin. (4) și hotărârea privește o infracțiune săvârșită din culpă care nu este în legătură cu serviciul.
(7) În situația în care față de ofițer s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă de renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, avizul se acordă numai în situația în care ofițerul îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute la alin. (4) și hotărârea privește o infracțiune săvârșită din culpă care nu este în legătură cu serviciul.
(8) În ipoteza în care ofițerului i s-a retras avizul de desemnare ca organ de cercetare penală special, un nou aviz se acordă dacă ofițerul îndeplinește cumulativ condițiile de la alin. (4) și a trecut cel puțin un an de la data retragerii avizului.
(9) Ofițerul nu desfășoară activități specifice cercetării penale înainte de desemnarea ca organ de cercetare penală special.
(10) Necesitatea deținerii sau obținerii avizului de desemnare ca organ de cercetare penală special se prevede în fișa postului ca o condiție necesară ocupării acestuia.
(11) Ofițerii desemnați în condițiile alin. (1) au obligația participării la activitățile de pregătire profesională organizate semestrial pe linie de pregătire profesională de conducerea parchetului militar la care funcționează, iar rezultatele obținute anual vor fi avute în vedere la activitatea de evaluare profesională.
Art. 17. — (1) Procurorul militar conduce și controlează nemijlocit activitatea desfășurată de organele de cercetare penală speciale.
(2) Organele ierarhic superioare organelor de cercetare penală speciale nu pot să dea îndrumări sau dispoziții privind cercetarea penală.
(3) Avizul conform se retrage de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori de procurorul desemnat în acest sens, când se constată, după caz:
- neîndeplinirea de către organul de cercetare penală special a dispozițiilor scrise date de procuror;
- existența unei stări de incompatibilitate potrivit art. 15 alin. (2);
- față de ofițer a fost pusă în mișcare acțiunea penală.
(4) Retragerea avizului conform, în condițiile alin. (3) lit. a), se efectuează la solicitarea procurorului militar care conduce și controlează nemijlocit activitatea organului de cercetare penală special, actele respective, cu avizul consultativ al conducerii parchetului militar în care își desfășoară activitatea procurorul militar și al comandantului sau șefului unității militare unde este încadrat ofițerul.
(5) Retragerea avizului conform, în condițiile alin. (3) lit. b) și c), se face la propunerea procurorului militar care conduce și controlează nemijlocit activitatea organului de cercetare penală special, din oficiu sau în urma sesizării formulate de comandantul sau șeful unității militare unde este încadrat ofițerul.
(6) Calitatea de organ de cercetare penală special încetează, după caz:
- la data încetării raporturilor de serviciu ale ofițerului;
- la data numirii ofițerului într-o funcție care nu prevede în fișa postului atribuții specifice de cercetare penală specială;
- la data transferului ofițerului;
- la data suspendării raporturilor de serviciu, cu excepția situației de suspendare pentru efectuarea concediului de creștere a copilului;
- la data retragerii avizului conform, primit potrivit prevederilor art. 55 alin. (5) din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(7) În situațiile prevăzute la alin. (6) lit. a)—d), șeful Direcției poliție militară informează procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în maximum 5 zile, cu privire la cauza care a determinat încetarea calității de ofițer cu atribuții specifice organelor de cercetare penală speciale, avizul conform încetând de drept.
(8) La evaluarea profesională a organelor de cercetare penală speciale care se realizează de către șeful nemijlocit, se va ține cont și de referatul conducătorului parchetului militar sub conducerea și controlul căruia își desfășoară acestea activitatea.
(9) Regulamentul privind întocmirea și comunicarea referatului prevăzut la alin. (8) se aprobă prin ordin comun al ministrului apărării naționale și al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(10) Numirea, promovarea, transferul, limitele de vârstă și celelalte aspecte ale carierei organelor de cercetare penală speciale sunt supuse prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
(11) Răspunderea disciplinară a organelor de cercetare penală speciale se stabilește în condițiile Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare.
(12) Pentru faptele de indisciplină săvârșite de organele de cercetare penală speciale, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate solicita ministrului apărării naționale declanșarea cercetării prealabile pentru angajarea răspunderii disciplinare.
CAPITOLUL V – Personalul poliției militare
Art. 18. — (1) Personalul poliției militare se compune din personal militar.
(2) Personalul militar al poliției militare este format din cadre militare și soldați și gradați profesioniști.
(3) Cadrelor militare din poliția militară li se aplică dispozițiile Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Soldaților și gradaților profesioniști li se aplică dispozițiile Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 19. — (1) Numărul posturilor de ofițeri, maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în timp de pace și la mobilizare sau concentrare, se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale, în limita efectivelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2) Mutarea, transferarea sau detașarea personalului poliției militare se poate face în cazurile și în condițiile prevăzute prin lege.
CAPITOLUL VI – Drepturi și obligații
Art. 20. — Personalul militar al poliției militare își desfășoară activitatea profesională cu respectarea principiilor imparțialității, nediscriminării, proporționalității și gradualității.
Art. 21. — În exercitarea misiunilor și îndeplinirea atribuțiilor stabilite potrivit prevederilor prezentei legi, personalul militar al poliției militare are următoarele competențe:
- să stabilească zone militare restricționate temporar pe domeniul public, în vederea îndeplinirii misiunilor ce revin Armatei României, cu consultarea autorităților publice centrale sau locale, după caz;
- să solicite autorităților și instituțiilor publice, persoanelor fizice sau juridice de drept public sau privat date și documente necesare îndeplinirii misiunilor;
- să solicite intervenția organelor abilitate, pentru dispunerea măsurilor din aria de competență, conform legii, împotriva persoanelor care pun în pericol îndeplinirea misiunilor.
Art. 22. — Personalul militar al poliției militare și membrii familiei acestuia au dreptul, în condițiile legii, la protecție din partea structurilor specializate ale statului față de amenințările sau violențele la care ar putea fi supuși, ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
Art. 23. — (1) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul militar al poliției militare este obligat să își facă cunoscută calitatea și să prezinte insigna sau legitimația de serviciu, după caz, cu excepția situațiilor în care eficiența intervenției sau siguranța personală ar fi periclitată.
(2) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul militar al poliției militare răspunde, după caz, administrativ, civil, disciplinar sau penal, potrivit dispozițiilor legale.
CAPITOLUL VII – Asigurarea logistică și financiară a poliției militare
Art. 24. — (1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 6—14, precum și pentru autoapărare, poliția militară are în înzestrare armament, muniție, tehnică, echipamente, materiale, aparatură tehnică specifică și mijloace de transport.
(2) Structurile de poliție militară utilizează, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, câini de serviciu și alte mijloace necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.
(3) Pe timpul participării la misiuni și operații în afara teritoriului național, în conformitate cu mandatul încredințat, poliția militară poate deține spații pentru persoanele aflate în stare legală de deținere ori reținere care fac parte din Ministerul Apărării Naționale și care au comis infracțiuni pe timpul participării la misiuni și operațiuni în afara teritoriului național, precum și pentru depozitarea obiectelor, bunurilor și substanțelor confiscate sau reținute.
Art. 25. — (1) Uniforma personalului militar al poliției militare, însemnele distinctive, forma și conținutul insignei și ale documentelor de legitimare a acestuia, precum și sigla poliției militare se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.
(2) Autovehiculele destinate îndeplinirii misiunilor specifice poliției militare poartă inscripția „POLIȚIA MILITARĂ” și folosesc, în condițiile legii, semnale speciale de avertizare luminoase și sonore.
Art. 26. — Finanțarea activității poliției militare și a ofițerilor cu atribuții specifice organelor de cercetare penală speciale se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.
CAPITOLUL VIII – Dispoziții finale
Art. 27. — La data de 15 mai, în fiecare an, se sărbătorește Ziua Poliției Militare.
Art. 28. — Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.