Suprafețele înscrise în certificatul de performanță energetică

Suprafețele înscrise în certificatul de performanță energetică

De ce suprafețele înscrise în certificatul de performanță energetică sunt uneori diferite de cele pe care le găsim în proiectul tehnic sau în planul de amplasament și delimitare al bunului imobil?

Iată o întrebare des auzită de la diverse persoane care ar dori ca aceste suprafețe să fie identice cu cele înscrise în alte documente ale aceleiași clădiri.

Suprafețele înscrise în certificatul de performanță energetică

Aceste suprafețe sunt următoarele:

  • aria de referință a pardoselii;
  • aria locuibilă (pentru apartamente);
  • aria construită și aria desfășurată (pentru clădiri);

Conform metodologiei MC 001/2022 aceste suprafețe sunt definite astfel:

  • Aria de referință a pardoselii, definită conform acestei reglementări MC 001/2022;
  • Ariile utilă și desfășurată ale clădirii, [m²] (definite conform Legii Locuinței nr. 114/1996, cu modificările și completările ulterioare și respectiv Standardului 4908-85 Arii și volume convenționale).

Aria de referință a pardoselii

Aria de referință a pardoselii, conform MC 001/2022 este definită astfel:

Aria de referință a pardoselii este aria utilizată ca parametru pentru a cuantifica condițiile specifice de exploatare, exprimate pe unitate de arie a pardoselii ca și pentru aplicarea unor simplificări și a regulilor de zonare și (re)alocare. Pentru exprimarea performanței energetice a clădirii sau a unității de clădire, aria de referință a pardoselii este aria utilă a tuturor spațiilor încălzite/răcite (incluse în anvelopa termică) ale clădirii, unității de clădire sau apartamentului (Notă: aria de referință a pardoselii nu include aria proiecției în plan orizontal a pereților interiori).

Mai jos regăsiți definiți termenii specifici utilizați în domeniul performanței energetice.

Anvelopa termică a clădirii reprezintă totalitatea elementelor de clădire perimetrale care delimitează spațiul interior al unei clădiri de mediul exterior și, dacă e cazul, de spațiile neîncălzite/neclimatizate sau mai puțin încălzite/climatizate.

Aria anvelopei se determină, conform convenției stabilite în reglementările românești, având în vedere exclusiv suprafețele interioare ale elementelor perimetrale ale clădirii, ignorând existența
elementelor interioare (pereții interiori structurali și nestructurali, precum și planșeele intermediare) – dimensiune interioară totală.

Încăperile clădirii cu o diferență de temperatură mai mare de 4°C față de temperatura predominantă a clădirii nu se iau în considerare la calculul volumului interior total, deci implicit și a ariei de referință a pardoselii.

În plus, nu se includ în volumul interior total al clădirii:

  • încăperile cu temperaturi mult mai mici decât temperatura predominantă a clădirii, de exemplu la clădirile de locuit – camerele de pubele, casele de scară neîncălzite;
  • verandele, balcoanele și logiile închise cu tâmplărie exterioară; dar dacă, de exemplu, anvelopa termică se închide la peretele exterior (cu fereastră) al unei logii cuprinse în volumul de aer climatizat, atunci logia va trebui inclusă în acesta; este și cazul unei case de scară neîncălzită, inclusă în volumul interior total al unei clădiri la care anvelopa termică se închide la pereții exteriori ai casei scării

Spațiu climatizat este spațiu încălzit, răcit, umidificat sau dezumidificat după caz, până la valori prestabilite ale parametrilor interiori de confort, cu scopul asigurării condițiilor de confort termic.

Aria locuibilă este suma ariilor destinate pentru locuit (suma ariilor utile ale camerei de zi și dormitoarelor, exclusiv ariile holurilor, bucătăriilor, băilor etc.).

Ca urmare, aria de referință a pardoselii poate să difere de aria utilă calculată de proiectant, sau de cea măsurată de inginerul topo.

Aria utilă, aria desfășurată

Conform cu MC 001/2022, ariile utilă și desfășurată ale clădirii sunt definite conform Legii Locuinței nr. 114/1996, cu modificările și completările ulterioare și respectiv Standardului 4908-85 Arii și volume convenționale.

Conform cu STAS 4908-85, avem următoarele definiții:

Aria construită: aria secțiunii orizontale a clădirii la cota 0,00 a parterului, măsurată pe conturul exterior al pereților. În aria construită nu intră:

  • rezalidurile cu aria mai mică de 0,4 mp
  • nișele cu aria mai mare de 0,4 mp
  • treptele exterioare și terasele neacoperite
  • ariile curților interioare, ale curților exterioare de lumină sau de acces (denumite în mod curent curți englezești) mai mari de 4 mp

Pentru construcțiile subterane și subsoluri aria construită se măsoară la cota finită a pardoselii și se consideră aria secțiunii orizontale cuprinsă în conturul exterior al pereților, inclusiv grosimea zidului de protecție a izolației. În cazul construcției amplasate pe teren în pantă, aria construcției se calculează în plane orizontale în trepte, funcție de teren și specificul construcției.

Aria utilă este aria desfășurată mai puțin aria pereților.

Aria nivelului este aria secțiunii orizontale a clădirii la nivelul respectiv delimitată de conturul său exterior. Podul nu se consideră etaj cu excepția mansardelor. Aria nivelului se măsoară la 1 m deasupra pardoselii finite. Nu sunt incluse în aria nivelului:

  • copertinele cu suprafețe mai mici de 4 mp și adâncimea mai mică de 2m, profile ornamentale și cornișele;
  • învelitoarele, terasele necirculabile, rezultate din retragere, de peste nivelul imediat inferior;
  • golurile mai mari de 4 mp fiecare în parte numai la curți de lumină și curți englezești;
  • rezalidurile cu aria mai mică de 0,4 mp
  • nișele cu aria mai mare de 0,4 mp
  • treptele exterioare și terasele neacoperite
  • aria aferentă lucarnelor în cazul mansardelor dacă înălțimea este mai mică de 1,80 m.

Aria desfășurată este suma ariilor tuturor nivelurilor.

Aria desfășurată construită (la locuințe) este diferența dintre aria desfășurată și aria subsolului.

Iată de ce, în multe situații, suprafețele construite, desfășurate și utile din certificatul de performanță energetică pot diferi de cele înscrise în proiectul de obținere a autorizației de construire sau de suprafețele înscrise în planul de amplasament și delimitare a bunului imobil.

Consider că certificatul de performanță energetic nu este un act prin care se confirmă sau validează suprafețele unei clădiri. Acesta este un document de certificare a nivelului de performanță. Suprafețele luate în calcul pot diferi de la o clădire la alta. Ceea ce este important este clasa energetică și ceilalți indicatori de performanță energetică.

Nu înțeleg de ce unii proiectanți, topografi, sau notari solicită în mod insistent ca suprafețele înscrise în certificatul de performanță energetic să fie identice cu cele din măsurători sau din proiectul tehnic. Și asta mai ales că indicatorii de suprafețe din legea de amenajare a teritoriului și urbanism sunt calculați în mod diferit de ceea ce am discutat în acest articol.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.